Tutta ‘na vita a nun manciari,
amici beddi, ma comu si po’ fari,
l’anni ormai passati nni fici vicchiareddi,
cu’ tutti i nostri mali, nun semu caruseddi.

Cuminciò quann’eravamu nichi:
vita 48 e minnuzzi comu i fichi;
eppur si lamintava e paci nun avia,
“rumani ha cuminciari ‘sta longa litinia” …

Criritimi picciotti, “ha” statu ‘na pazzia,
‘a curpa è tutta r’idda, ra dieta di me’ zia.

“Fatti l’affari to’, iu cciù riceva sempri,
un ti ‘mmiscari mai nne’ cosi ri parenti.”
Ma ‘sta mischina a mia pinsava, quannu mai,
inveci r’annacarisi u’ maritu, manciava sulu guai.

“U baccalaru nun pozzu cchiù manciari,
fa mali ai virticuna e ‘a panza fa ‘ngrassari,
fiura i cosi grassi, vasteddi e pisci fritti,
ca sunnu ‘na cunnanna e puru maliritti.

Criritimi picciotti, “ha” statu ‘na pazzia,
‘a curpa è tutta r’idda, ra dieta di me’ zia …

Ma mancu chi regali ci putia:
“si manci ‘stu piattuzzu ti portu a’ Vucciria”;
era comu un delittu, un attentatu,
nun ci putevanu mancu l’affettu e ‘u gelatu.

“Mi devi accompagnar nno specialista,
tutti m’hannu a visitar, puru u’ callista,
‘a vita e mia e ma crisciu comu vogghiu,
nun ti ‘mmiscari e nun criari ‘mbrogghiu” !

Criritimi picciotti, “ha” statu ‘na pazzia,
‘a curpa è tutta r’idda, ra dieta di me’ zia …

Ma biniritta figghia, ti vogghiu dir ‘na cosa:
in tant’anni di dieta ti tinni come sposa,
ti vogghiu beni sempri ca’ to’ mania al picco,
l’hai ‘ntisu diri mai: talè che beddu siccu ?